Blog - Pagina 3 din 4 - Battlegroup

Blog

Datele personale ?i marketingul intre companii

Se aplic? GDPR în cazul activit??ilor de marketing între companii?

Da. GDPR se aplic? ori de câte ori prelucra?i date cu caracter personal. Aceasta înseamn? c?, dac? pute?i identifica o persoan? fizica fie direct, fie indirect, GDPR se va aplica – de?i ac?iona?i în calitate profesional?. De exemplu, dac? ave?i numele ?i num?rul unui contact de afaceri sau o adresa de e-mail de tipul nume.prenume@companie.com, se va aplica GDPR în privin?a acestor date personale. In schimb, GDPR se aplic? pentru c?r?ile de vizita care circula libere numai în m?sura în care inten?iona?i s? arhiva?i informa?iile con?inute sau s? introduce?i acele date într-un sistem informatic.

GDPR ne oblig? s? lu?m consim??mânt pentru marketing?

Nu întotdeauna. Consim??mântul este unul dintre temeiurile legale pentru prelucrarea datelor personale, dar exist? alternative. În special, poate fi folosit cu succes temeiul legal al interesului legitim al operatorului de date personale pentru a justifica o parte din marketingul de afaceri. Cu toate acestea, uneori ve?i avea nevoie de consim??mântul persoanei fizice vizate pentru a v? asigura c? respecta?i legisla?ia privind protec?ia vie?ii private în sectorul comunica?iilor electronice (Legea 506/2004).

Când ne putem baza pe interesul legitim pentru marketing?

V? pute?i baza pe interesul legitim al activit??ilor de marketing în m?sura în care pute?i sa face?i dovada faptului c? modul în care folosi?i datele persoanelor fizice vizate este propor?ional cu scopul urm?rit, ca are un impact minim asupra vie?ii private a persoanelor fizice, iar destinatarii comunic?rilor în scop de marketing vor putea întotdeauna s? se opun? la aceste prelucr?ri de date în scopuri de marketing.

Care sunt regulile pentru email-uri sau SMS-uri de marketing?

Persoanele fizice având calitatea de comercian?ii (PFA, II ?i IF), precum ?i anumite asocieri f?r? personalitate juridic?, sunt tratate de GDPR ca persoane fizice, astfel încât pute?i sa le trimite?i mesaje SMS sau e-mail fie dac? au consim?it în mod expres, fie dac? au cump?rat un produs similar în trecut ?i nu s-au opus la mesajele de marketing la acel moment. Trebuie s? include?i în corpul mesajului posibilitatea de oprire sau dezabonare.

Pute?i în schimb sa trimite?i comunic?ri de marketing prin e-mail sau SMS c?tre orice persoan? juridic? (societ??i, ONG-uri, etc), cu p?strarea dreptului acesteia de a v? solicita încetarea acestor transmisiuni.

Care sunt regulile privind apelurile telefonice de marketing?

Pute?i apela orice persoana fizica sau juridica care fi v-a furnizat direct datele de contact în acest scop sau a consim?it în mod special la apelurile dvs. – de exemplu, bifând o c?su?? de înscriere. De asemenea, pute?i efectua apeluri telefonice c?tre orice num?r f?cut public, dar numai dac? acesta nu s-a opus apelurilor dvs. în trecut.

Normele privind apelurile telefonice automate sunt mai stricte. Nu trebuie s? efectua?i un apel de marketing automatizat – adic? un apel efectuat de un sistem de apelare automat? care red? un mesaj înregistrat – cu excep?ia cazului în care compania a consim?it în mod expres s? primeasc? acest tip de apel de la dvs. Consim??mântul general pentru marketing sau chiar consim??mântul pentru apelurile obi?nuite nu este suficient – trebuie s? acopere în mod specific apelurile automate.

Cum lu?m un consim??mânt?

Consim??mântul trebuie acordat în mod liber; acest lucru înseamn? a oferi persoanelor vizate o alegere real? în permanen?? ?i un control asupra modului în care le utiliza?i datele. Consim??mântul trebuie s? fie explicit ?i necesit? o ac?iune pozitiv? din partea persoanei vizate. Solicit?rile de aprobare trebuie s? fie clare, prezentate separat de alte informa?ii (de exemplu, nu în cadrul unor termeni ?i condi?ii), concise ?i u?or de în?eles ?i u?or de utilizat. Consim??mântul trebuie s? indice în mod specific numele operatorului, datele de contact ale DPO-ului, scopul prelucr?rii ?i tipurile de activit??i de prelucrare.

Cel mai important, trebuie s? v? asigura?i c? persoanele vizate pot s?-?i retrag? consim??mântul oricând aleg s? fac? acest lucru.

Ce altceva ar trebui s? mai lu?m în considerare?

Trebuie s? comunica?i persoanelor vizate detalii despre ce anume face?i cu informa?iile pe care le de?ine?i. Acestea includ scopurile dvs. pentru prelucrarea datelor personale, temeiul legal de prelucrare, cât timp dori?i s? p?stra?i datele ?i cui or fi transmise datele personale. Obliga?ia operatorului de informare a persoanelor vizate se transpune într-un drept sine qua non al acestora din urm?, fiind expres reglementat? de articolul 13 GDPR ?i sanc?ionat? pentru neîndeplinire cu amenda maxim? prevazut? la articolul 83 alin. 5 GDPR.

Dac? v? baza?i pe interesul legitim pentru marketingul direct, dreptul persoanei de a se opune este absolut ?i trebuie s? opri?i prelucrarea atunci când cineva formuleaz? o opozi?ie.

Dac? v? baza?i pe consim??mânt, nu exist? posibilitatea persoanei de a se opune ca atare, îns? aceasta are dreptul s?-?i retrag? consim??mântul în orice moment. Trebuie s? opri?i prelucrarea datelor atunci când cineva î?i retrage consim??mântul.

Infrac?iuni în sfera GDPR

Legisla?ia existent? în domeniul protec?iei datelor cu caracter personal, respectiv Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), ?i Legea nr. 190/2018 privind m?suri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, stabile?te sanc?iuni drastice ?i larg mediatizate, de pana la 20 milioane euro sau 4% din cifra globala anuala de afaceri a entit??ii care nu a ac?ionat conform prevederilor celor doua acte normative.

Scopul final al GDPR, preluat ?i de legea roman? 190/2018, este acela de a proteja viata privata a persoanelor fizice prin gestiunea eficienta ?i judicioasa a datelor cu caracter personal apar?inând acestor persoane fizice. In acest sens, sunt arhi-cunoscute deja principiile de baza ale confiden?ialit??ii, securit??ii ?i legitimit??ii prelucr?rilor de date cu caracter personal.

R?spunderea operatorilor de date personale

GDPR reglementeaz? în mare parte r?spunderea civil? ?i contraven?ional? a operatorilor de date personale care nu se conformeaz? principiilor ?i temeiurilor juridice de prelucrare a datelor. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, faptele ce pot fi catalogate atât ca incidente de securitate conform GDPR sau legisla?iei securit??ii informatice reprezint? ?i infrac?iuni prevazute ?i sanc?ionate de Codul Penal roman în vigoare, pedepsele principale putând ajunge, în func?ie de gravitatea faptei, de pan? la 7 ani închisoare. Mai trebuie precizat ?i faptul c?, în cazul concursului de infrac?iuni, pedeapsa rezultant? poate dep??i cu mult pedeapsa maxim? aplicat? pentru cea mai grav? infrac?iune s?vâr?it?, aplicându-se un spor de o treime din pedeapsa cea mai grea.

Codul Penal

In Capitolul VI Cod Penal sunt prevazute urm?toarele infrac?iuni contra siguran?ei ?i integrit??ii sistemelor ?i datelor informatice:

Art. 360 – Accesul ilegal la un sistem informatic

(1) Accesul, f?r? drept, la un sistem informatic se pedepse?te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend?.

(2) Fapta prev?zut? în alin. (1), s?vâr?it? în scopul ob?inerii de date informatice, se pedepse?te cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(3) Dac? fapta prev?zut? în alin. (1) a fost s?vâr?it? cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restric?ionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 361 – Interceptarea ilegal? a unei transmisii de date informatice

(1) Interceptarea, f?r? drept, a unei transmisii de date informatice care nu este public? ?i care este destinat? unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectueaz? în cadrul unui sistem informatic se pedepse?te cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceea?i pedeaps? se sanc?ioneaz? ?i interceptarea, f?r? drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce con?ine date informatice care nu sunt publice.

Art. 362 – Alterarea integrit??ii datelor informatice

Fapta de a modifica, ?terge sau deteriora date informatice ori de a restric?iona accesul la aceste date, f?r? drept, se pedepse?te cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 363 – Perturbarea func?ion?rii sistemelor informatice

Fapta de a perturba grav, f?r? drept, func?ionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ?tergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restric?ionarea accesului la date informatice, se pedepse?te cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 364 – Transferul neautorizat de date informatice

Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice se pedepse?te cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 365 – Opera?iuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice

(1) Fapta persoanei care, f?r? drept, produce, import?, distribuie sau pune la dispozi?ie sub orice form?:

a) dispozitive sau programe informatice concepute sau adaptate în scopul comiterii uneia dintre infrac?iunile prev?zute în art. 360-364;

b) parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau par?ial la un sistem informatic, în scopul s?vâr?irii uneia dintre infrac?iunile prev?zute în art. 360-364,

se pedepse?te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend?.

(2) De?inerea, f?r? drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei parole, a unui cod de acces sau a altor date informatice dintre cele prev?zute în alin. (1), în scopul s?vâr?irii uneia dintre infrac?iunile prev?zute în art. 360-364, se pedepse?te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend?.

Art. 366 – Sanc?ionarea tentativei

Tentativa la infrac?iunile prev?zute în prezentul capitol se pedepse?te.

In final, în leg?tur? cu infrac?iunile de mai sus, mai trebuie amintit ?i faptul c? pentru acestea sunt incidente ?i dispozi?iile art. 267 Cod Penal, conform c?ruia reprezint? infrac?iunea de omisiune a sesiz?rii organelor de cercetare penal? fapta func?ionarului public care, luând cuno?tin?? de s?vâr?irea unei fapte prev?zute de legea penal? în leg?tur? cu serviciul în cadrul c?ruia î?i îndepline?te sarcinile, omite sesizarea de îndat? a organelor de urm?rire penal?, pedepsit? cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend? penal?.

 

 

 

Google prime?te cea mai mare amend? pentru înc?lcarea GDPR

O amend?-record de 50 milioane euro a fost aplicat? ast?zi, 21 ianuarie 2019, gigantului Google de c?tre autoritatea francez? de supraveghere a datelor personale, CNIL (Commission nationale de l’informatique et des libertés).

f89m3o5st0eh4v2j

Este prima amend? aplicat? companiei Google conform prevederilor GDPR ?i, totodat?, amenda cu cea mai mare valoare aplicat? în Uniunea Europeana de la momentul începerii aplic?rii Regulamentului UE 2016/679 – 25 mai 2018.

Controlul demarat de autorit??ile din Fran?a a avut la baz? doua plângeri colective formulate de asocia?ia „None of Your Business” („NOYB”) ?i asocia?ia „La Quadrature du Net” („LQDN”) la data de 25 ?i respectiv 28 mai 2018, în numele a peste 10.000 de persoane fizice. În aceste dou? plângeri, asocia?iile au criticat compania Google c? nu are un temei legal valabil pentru a prelucra datele personale ale utilizatorilor serviciilor sale, în special în scopul personaliz?rii publicit??ii.

Sanc?iunea de 50 de milioane de euro aplicata ast?zi companiei Google LLC în temeiul prevederilor GDPR prive?te înc?lcarea regulilor de transparen??, a inform?rii insuficiente a peroanelor vizate ?i, nu în ultimul rând, a lipsei unui consim??mânt valabil exprimat de c?tre persoanele vizate pentru personalizarea publicit??ii livrate prin intermediul telefoanelor mobile cu sistem de operare Android.

Conform comunicatului de pres? emis de CNIL, investiga?ia a început prin stabilirea competen?ei de efectuare a verific?rilor de c?tre autorit??ile franceze, ?tiut fiind ca Google opereaz? pe teritoriul Uniunii Europene printr-o companie cu sediul în Irlanda. In urma schimbului de informa?ii cu celelalte autorit??i de supraveghere din statele membre, în special cu autoritatea irlandeza de protec?ie a datelor, s-a convenit c? Google nu avea un sediu principal în Uniunea European?. În special, la data la care CNIL a început procedura, s-a re?inut ca subsidiara irlandez? a Google nu a avut o putere decizional? asupra func?iilor sistemului de operare Android ?i a serviciilor oferite de Google LLC în leg?tur? cu crearea unui cont de utilizator Google la momentul configur?rii de c?tre utilizatorul final a unui cont Google pe un telefon mobil Android.

Pentru a investiga plângerile care i-au fost adresate, CNIL a efectuat un control on-line în septembrie 2018. Obiectivul a fost de a verifica respectarea legisla?iei privind comunica?iile electronice ?i a GDPR raportat la prelucr?rile datelor personale efectuate de Google, prin analizarea pa?ilor efectua?i de un utilizator ?i a documentelor la care acesta are acces atunci când î?i creaz? un cont Google în vederea configur?rii unui telefon mobil cu SO Android.

In urma controlului, autoritatea francez? a concluzionat c? arhitectura general? a informa?iilor alese de Google pentru efectuarea inform?rii peroanelor vizate nu duce la respectarea obliga?iilor din Regulament. Informa?iile esen?iale, cum ar fi scopurile pentru care sunt prelucrate datele, perioada de timp în care sunt stocate datele sau categoriile de date personale utilizate pentru a personaliza publicitatea, sunt excesiv împr??tiate în mai multe documente, butoane ?i linkuri care necesit? s? fie activate pentru a citi informa?ii suplimentare. Informa?iile relevante sunt accesibile numai dup? mai mul?i pa?i, uneori implicând pân? la cinci sau ?ase ac?iuni. Acesta este cazul, de exemplu, în situa?ia în care un utilizator dore?te s? aib? informa?ii complete cu privire la colectarea informa?iilor sale pentru personalizarea anun?urilor sau pentru geo-localizarea sa. Astfel, utilizatorii nu sunt în m?sur? s? în?eleag? deplin amploarea prelucr?rilor de date personale efectuate de Google. Reiese faptul ca activit??ile de prelucrare sunt masive ?i intruzive, datorit? num?rului mare de servicii oferite (aproximativ dou?zeci), cantit??ii ?i naturii datelor prelucrate ?i combinate. În special, autoritatea arat? c? perioada de p?strare a unor date nu este indicat?, scopurile prelucr?rii sunt descrise prea generic ?i vag, la fel ?i faptul ca datele prelucrate pentru aceste scopuri sunt diferite. În mod similar, informa?iile furnizate nu sunt suficient de clare pentru ca utilizatorul s? în?eleag? c? temeiul legal al prelucr?rii datelor pentru personalizarea reclamelor este consim??mântul, ?i nu interesul legitim al companiei Google.

Pentru lipsa consim??mântului valabil exprimat, CNIL a re?inut doua înc?lc?ri ale prevederilor GDPR.

În primul rând, consim??mântul utilizatorului nu este suficient de explicit. Informa?iile despre modul în care sunt prelucrate datele personale sunt împ?r?ite în mai multe documente ?i astfel nu permit utilizatorului s? devin? con?tient de amploarea acestor prelucr?ri. De exemplu, în sec?iunea pentru „Personalizarea anun?urilor”, nu este posibil? con?tientizarea pluralit??ii de servicii, site-uri ?i aplica?ii implicate în aceste activit??i de prelucrare (Google Search, Youtube, Google Home, Google Maps, Playstore, Google Photos) ?i, prin urmare, a volumului de date personale prelucrate ?i combinate.

În al doilea rând, CNIL constat? c? Google nu a ob?inut un consim??mânt „specific” ?i „neechivoc„. Desigur, atunci când creeaz? un cont, utilizatorul are op?iunea de a modifica câ?iva dintre parametrii asocia?i contului f?când clic pe butonul „mai multe op?iuni„, prezent înaintea butonului „Crea?i un cont„. În special, este posibil s? fie setate modurile de afi?are pentru anun?urile personalizate. Astfel se ajunge la înc?lcarea GDPR. Într-adev?r, nu numai ca utilizatorul trebuie s? acceseze butonul „mai multe op?iuni” pentru a accesa setarea, dar în plus, afi?area anun?urilor personalizate este activata în prealabil. Fata de toate acestea, consim??mântul este „univoc„, conform cerin?elor GDPR, numai dac? utilizatorul efectueaz? un act pozitiv (bifa?i, de exemplu, o caset? necontrolat?). În cele din urm?, înainte de a crea contul, utilizatorul este rugat s? bifeze casetele „Accept termenii de utilizare a Google” ?i „Accept c? informa?iile mele sunt utilizate a?a cum este descris mai sus ?i detaliat în politica de confiden?ialitate” pentru a crea un cont. O astfel de metod? duce utilizatorul la exprimarea unui consim??mânt în bloc, pentru toate scopurile urm?rite de Google pe baza acestui acord (personalizarea publicit??ii, recunoa?terea vocal?, localizare, etc.). Dar consim??mântul este „specific”, conform cerin?elor GDPR, numai dac? este dat separat pentru fiecare scop.

Cuantumul amenzii aplicate ast?zi a fost calculat prin aplicarea procentului din cifra de afaceri globala anuala a grupului Alphabet din care face parte si compania Google. Atât amenda aplicata, cât ?i publicitatea ei, sunt în primul rând justificate de gravitatea înc?lc?rilor principiilor esen?iale ale GDPR: transparen??, informare ?i consim??mânt. În ciuda m?surilor puse în aplicare de Google (documenta?ie ?i instrumente de configurare), deficien?ele identificate priveaz? utilizatorii de garan?iile fundamentale cu privire la prelucr?rile de date care ar putea dezv?lui p?r?i largi ale vie?ii private, fiind bazate pe un volum considerabil de date, o varietate servicii ?i posibilit??i pentru combinarea aproape nelimitat? a datelor. Autoritatea francez? reaminte?te c? natura ?i obiectul prelucr?rilor de date în cauz?, la scar? larg?, impune ca utilizatorii s? men?in? controlul asupra datelor lor ?i, prin urmare, s? fie suficient de informa?i ?i pu?i în pozi?ia de a consim?i în mod valabil.

Citi?i aici întreaga decizie de sanc?ionare a Google

Sursa informa?iilor: www.cnil.fr

Uber prime?te înc? o amend? pentru datele personale

Autoritatea olandez? pentru protec?ia datelor a dispus în data de 6 noiembrie 2018 o amend? de 600.000 EUR pentru Uber B.V. ?i Uber Technologies, Inc. (UTI) pentru înc?lcarea legisla?iei olandeze privind obliga?ia de notificare a incidentelor de securitate a datelor personale. Cele dou? societ??i sunt obligate la plata în solidar a amenzii, în termen de ?ase s?pt?mâni de la data deciziei autorit??ii, putând de asemenea s? conteste în instan?? sanc?iunea în acest termen.

580

Amenda autorit??ii olandeze se adaug? la amenda aplicat? deja anterior de autoritatea de supraveghere din Marea Britanie cu privire la acela?i incident, în cuantum de 385.000 lire sterline. În total, amenzile aplicate Uber în Uniunea European? pentru aceast? înc?lcare au ajuns la valoarea de 1,17 milioane de dolari.

În anul 2016 a avut loc o înc?lcare a securit??ii datelor personale (data breach) la nivelul concernului Uber, sub forma accesului neautorizat la datele personale ale clien?ilor ?i conduc?torilor auto. Uber este amendat? astfel pentru c? nu a raportat înc?lcarea securit??ii datelor c?tre autoritatea de supraveghere a prelucr?rii datelor personale din Olanda ?i c?tre persoanele vizate, în termen de 72 de ore de la descoperirea incidentului de securitate.

De?i aceast? amend? este stabilit? pentru înc?lcarea legii olandeze a prelucr?rilor de date personale, în vigoare în anul 2016, obliga?ia de notificare a autorit??ii de supraveghere apar?ine tuturor operatorilor de date personale conform articolului 33 GDPR. Textul Regulamentului 679/2016 arat? urm?toarele: În cazul în care are loc o înc?lcare a securit??ii datelor cu caracter personal, operatorul notific? acest lucru autorit??ii de supraveghere competente în temeiul articolului 55, f?r? întârzieri nejustificate ?i, dac? este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a luat cuno?tin?? de aceasta, cu excep?ia cazului în care este pu?in probabil s? genereze un risc pentru drepturile ?i libert??ile persoanelor fizice. În cazul în care notificarea c?tre autoritatea de supraveghere nu are loc în termen de 72 de ore, aceasta este înso?it? de o explica?ie motivat? pentru întârziere.

Aceast? înc?lcare a securit??ii datelor perosnale a afectat 57 de milioane de utilizatori ai aplica?iei Uber din întreaga lume, dintre care 174.000 de cet??eni olandezi, 2,7 millioane de clien?i cet??eni britanici ?i aproximativ 82.000 de ?oferi cet??eni britanici. De asemenea, 600.000 de ?oferi din Statele Unite ale Americii au fost afecta?i de divulgarea neautorizat? de date personale. În luna septembrie, Uber a fost obligat? s? pl?teasc? desp?gubiri de 148 millioane de dolari ?i s?-?i securizeze mai bine datele personale, în urma unui acord încheiat cu toate cele 50 de state americane ?i Districtul Columbia.

Printre datele personale afectate de acest incident s-au num?rat nume, adrese de e-mail ?i numere de telefon ale clien?ilor ?i ?oferilor Uber.

Este cea mai mare amend? aplicat? dup? intrarea în vigoare a Regulamentului UE 679/2016 (GDPR), dep??ind amenda de 500.000 lire sterline aplicat? în luna octombrie 2018 de autoritatea de supraveghere din Marea Britanie gigantului Facebook, pentru scandalul Cambridge Analytica.

Pân? la acest moment, nota de plat? total? a incidentului Uber din 2016 a ajuns la aproape 150 de milioane de dolari.

Primele amenzi pentru prelucrare ilegal? de date personale

Primele efecte tangibile ale noii legisla?ii europene în domeniul prelucr?rii datelor personale devin vizibile. Ast?zi, Autoritatea de supraveghere a prelucr?rilor de date personale din Marea Britanie (ICO) a amendat Facebook pentru c? nu a protejat datele personale ale utilizatorilor s?i ?i pentru c? le-a divulgat pentru motive politice.

fb gdpr

Sanc?iunea de ast?zi vine dup? ce, s?pt?mâna trecut?, autoritatea austriac? pentru protec?ia datelor a emis o amend? pentru înc?lcarea GDPR.

Autoritatea austriac? pentru protec?ia datelor (DSB) a emis prima amend? pentru nerespectarea GDPR. Este surprinz?tor pentru mul?i c? prin aceast? amend? nu a fost sanc?ionat? o companie important?, ci un mic antreprenor. Înc?lcarea? Compania în cauz? a instalat o camer? de supraveghere video (CCTV) în fa?a sediului s?u, îns? camera înregistra ?i o bun? parte din trotuar. Acest lucru a fost considerat de c?tre DSB ca o monitorizare pe scar? larg? a spa?iilor publice, ceea ce nu este permis în conformitate cu GDPR. În plus, camera nu era semnalizat? corespunz?tor, ceea ce înseamn? c? obliga?ia de transparen?? nu a fost îndeplinit?.

Amenda aplicat? a fost totu?i mic?, de numai 4.800 de euro. Motivul? DSB vizeaz? o anumit? propor?ionalitate, astfel încât o societate cu cifr? de afaceri de doar aproximativ 40.000 de euro pe an probabil nu va primi o amend? de 20 de milioane de euro.

Ast?zi, totu?i, amenda este emis? de ICO celei mai cunoscute companii, Facebook, ?i cuantumul ei dep??e?te cu mult pe cel al autorit??ii din Austria.

Faptul c? Facebook nu exceleaz? la capitolul de asigurare a securit??ii datelor personale ale utilizatorilor s?i este un fapt cunoscut, mai ales dup? scandalul Cambridge Analytica de anul acesta. Dup? deliber?ri îndelungate, ICO a emis o amend? pentru Facebook pentru divulgarea datelor personale ale utilizatorilor s?i din motive politice. Suma – 500.000 £ – este maximul care poate fi aplicat în acest caz conform legii na?ionale britanice.

Investiga?ia ICO, a constatat c?, între anii 2007 ?i 2014, Facebook a procesat datele personale ale utilizatorilor s?i într-o manier? inechitabil?, f?r? un consim??mânt valabil sau prin utilizarea unor practici netransparente. De exemplu, a permis ter?ilor accesul la datele persoanelor care nu au desc?rcat ?i folosit aplica?ia Facebook pentru mobil, pur ?i simplu pentru motivul c? ace?tia erau prieteni cu persoane care au instalat aplica?ia pentru mobil. De asemenea, s-a re?inut ?i faptul c? Facebook nu a reu?it s? p?streze datele personale securizate întrucât nu a verificat corespunz?tor ?i regulat aplica?ia sau platforma online în general. Toate acestea au fost urmate de celebrul scandal Cambridge Analytica, unde se estimeaz? c? pân? la un milion de utilizatori din Marea Britanie au datele lor personale divulgate ?i utilizate f?r? drept.

Cu toate acestea, amenda nu a fost stabilit? conform prevederilor GDPR, deoarece cele mai multe înc?lc?ri au avut loc înainte de punerea sa în aplicare, sanc?iunea fiind întemeiat? pe dispozi?iile vechii legi britanice privind protec?ia datelor.

Referitor la sanc?iunea aplicat? Facebook, pre?edintele ICO (UK Information Commissioner), Elizabeth Denham a spus:

Am considerat c? aceste contraven?ii sunt atât de serioase încât am impus pedeapsa maxim? conform legisla?iei anterioare. În mod inevitabil, amenda ar fi fost semnificativ mai mare sub GDPR. Una dintre principalele noastre motiva?ii pentru a lua m?suri de sanc?ionare este de a aduce schimb?ri semnificative în modul în care organiza?iile manipuleaz? datele personale ale oamenilor. „
„Munca noastr? continu?. Mai sunt înc? întreb?ri mai mari de pus ?i dezbateri mai ample de ?inut despre modul în care interac?ioneaz? tehnologia ?i democra?ia, ?i despre cum sistemul juridic, etic ?i de reglementare în vigoare este adecvat pentru a proteja principiile pe care se bazeaz? societatea noastr? „.