Autor: Ovidiu Calinescu

Telefon mobil cu scut si lacat, simbolizand portofelul european de identitate digitala (EUDI Wallet)

EUDI Wallet: ce inseamna pentru companii

Pana la sfarsitul lui 2026, fiecare stat membru UE trebuie sa puna la dispozitia cetatenilor cel putin un portofel european de identitate digitala (EUDI Wallet). Majoritatea discutiei publice trateaza subiectul ca pe un proiect de guvernare electronica — ceva ce priveste statul si cetateanul, nu compania dvs. Este o perceptie gresita: din momentul in care organizatia devine „relying party” (adica verifica sau accepta date din portofel), apare o operatiune noua de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu toate obligatiile GDPR pe care le presupune.

Ce este, de fapt, EUDI Wallet

Portofelul european de identitate digitala este o aplicatie mobila, emisa sau certificata de fiecare stat membru, prin care cetatenii si rezidentii UE pot stoca si partaja selectiv documente si atribute de identitate — carte de identitate, permis de conducere, diplome, calificari profesionale — recunoscute juridic in toate cele 27 de state membre.

Baza legala este Regulamentul (UE) 2024/1183, cunoscut drept „eIDAS 2.0”, care modifica vechiul Regulament eIDAS (910/2014) si a intrat in vigoare la 20 mai 2024.

Cele doua termene care conteaza

Retineti doar doua date, restul sunt detalii tehnice:

  • Sfarsitul lui 2026 (termen frecvent citat: 24 decembrie 2026) — fiecare stat membru trebuie sa ofere cetatenilor cel putin un portofel certificat.
  • Sfarsitul lui 2027 (24 decembrie 2027) — prestatorii privati de servicii care sunt obligati, prin lege sau prin contract, sa foloseasca autentificarea puternica a utilizatorului (de exemplu in banking, telecomunicatii, sanatate, energie, transport) trebuie sa accepte portofelul, la cererea utilizatorului. Obligatia nu depinde de sector in sine, ci de existenta acestei cerinte de autentificare, si exista o exceptie pentru microintreprinderi si intreprinderile mici (art. 5f). Platformele online foarte mari au o obligatie proprie.

Important: folosirea portofelului ramane voluntara (art. 5a alin. 15). Statele membre nu pot restrange accesul la servicii publice sau private pentru persoanele care aleg sa nu il foloseasca. Pentru companii, consecinta practica este ca trebuie pastrata in paralel o metoda alternativa de identificare.

Arhitectura: controlul sta la utilizator, nu la stat

Portofelul stocheaza datele local, pe dispozitivul utilizatorului, si permite dezvaluire selectiva — de exemplu, pentru verificarea varstei, aplicatia poate confirma „peste 18 ani” fara sa dezvaluie data nasterii sau alte date din document. Acest principiu de proiectare se suprapune direct peste minimizarea datelor ceruta de art. 5 alin. (1) lit. (c) GDPR, ceea ce face din EUDI Wallet unul dintre putinele proiecte de infrastructura publica construite explicit pe logica „privacy by design”.

Un semnal la care merita sa fiti atenti: multe materiale de prezentare (inclusiv cel din care pornim aici) eticheteaza arhitectura drept „self-custodial” — un termen imprumutat din lumea criptomonedelor. Functional, ideea e corecta (cheile si datele stau la utilizator, nu intr-o baza de date centrala), dar termenul nu apare in textul regulamentului si nu garanteaza, de la o tara la alta, aceeasi implementare tehnica. Nu luati eticheta ca pe o specificatie.

Unde se afla Romania, concret

Proiectul romanesc se numeste RoEUDIW. Guvernul a anuntat ca va prelua solutia open-source dezvoltata de Germania, pentru a evita construirea infrastructurii de la zero. Roluri institutionale stabilite pana acum:

  • Ministerul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului si Turismului — supravegheaza ecosistemul EUDIW.
  • Ministerul Afacerilor Interne (MAI) — furnizeaza aplicatia mobila si infrastructura back-end, emite datele de identificare a persoanei (PID) si credentialele de verificare a varstei.
  • STS — emite certificatele de acces pentru participantii din ecosistem (furnizori de portofel, emitenti etc.) si administreaza registrul.

La data redactarii (1 octombrie 2026), Romania nu are inca un portofel functional in productie. MAI a publicat la sfarsitul lunii august 2026 site-ul oficial (rowallet.gov.ro) si documentatia tehnica pe GitHub (rowallet-documentation, rowallet-pid). Calendarul anuntat de MAI prevede o versiune de test pe 31 octombrie 2026, certificarea versiunii 1 si o lansare beta limitata pe 22 decembrie 2026, iar lansarea publica pe 14 ianuarie 2027. Daca acest calendar se mentine, lansarea publica ar fi ulterioara termenului UE din decembrie 2026.

Prima versiune va include doar datele de identificare a persoanei (PID) si verificarea varstei; permisul de conducere si diplomele sunt prevazute pentru etape ulterioare. Calendarul poate fi ajustat, asa ca recomandam verificarea stadiului curent pe site-ul oficial inainte de orice decizie operationala.

Ce inseamna pentru dvs., din perspectiva GDPR

Daca organizatia va integra verificarea prin EUDI Wallet — pentru onboarding clienti, autentificare, semnatura electronica sau verificarea varstei — apar cel putin trei puncte de atentie:

  1. Temei legal si actualizarea registrului de activitati de prelucrare. Verificarea datelor din portofel este o prelucrare noua si trebuie documentata ca atare, cu temei legal clar (de regula, executarea unui contract sau o obligatie legala, nu consimtamant implicit).
  2. DPIA, daca e cazul. Daca fluxul de onboarding implica verificare biometrica pentru legarea identitatii de dispozitiv, o evaluare a impactului asupra protectiei datelor (art. 35 GDPR) trebuie luata in calcul din start, nu adaugata ulterior.
  3. Contractele cu furnizorii tehnici. Relatia cu furnizorul de solutie de verificare a portofelului trebuie analizata din perspectiva rolurilor operator/persoana imputernicita (art. 28 GDPR) — nu presupuneti automat ca furnizorul e doar un „canal tehnic” fara obligatii contractuale.

Ce inseamna pentru dvs., din perspectiva AI Act — si o confuzie pe care o vedem des

Daca verificarea de identitate din fluxul dvs. foloseste potrivire faciala automata (compararea unui selfie live cu fotografia din document), multi presupun automat ca sistemul intra in categoria de risc ridicat din Regulamentul AI. Nu este corect ca regula generala.

Anexa III a Regulamentului AI exclude explicit din categoria de risc ridicat sistemele de verificare biometrica al caror scop unic este confirmarea ca o persoana este cine pretinde ca este (verificare 1:1). Sunt considerate de risc ridicat sistemele de identificare biometrica de tip 1:N (compararea unei persoane cu o baza de date, pentru a afla cine este). Diferenta dintre „confirma ca esti tu” si „afla cine esti din multime” este exact linia de demarcatie din regulament — si e ratata frecvent in materialele de conformitate disponibile public.

Asta nu inseamna ca fluxul dvs. e automat scutit de orice obligatie — depinde de proiectarea exacta a sistemului si de alte prevederi aplicabile (inclusiv restrictiile GDPR art. 9 privind datele biometrice). Inseamna ca incadrarea corecta merita o analiza punctuala, nu o presupunere de tip „e biometrie, deci e risc ridicat”.

La Battlegroup tratam consultanta de guvernanta AI ca serviciu structural separat de mandatul de DPO, tocmai pentru a pastra independenta functiei de DPO conform art. 38 GDPR — cele doua analize (protectia datelor si incadrarea AI Act) se fac cu rigoare proprie fiecareia, nu ca o anexa una la cealalta.

Ce ar trebui sa faceti acum

  • Identificati daca si unde organizatia va deveni „relying party” pentru EUDI Wallet (autentificare clienti, semnatura, verificare varsta, KYC).
  • Actualizati maparea fluxurilor de date pentru a include acest scenariu, chiar daca portofelul romanesc nu e inca live.
  • Daca folositi sau sunteti obligati sa folositi autentificarea puternica a utilizatorului, tratati decembrie 2027 ca termen de proiect, nu ca data indepartata, si pastrati o alternativa pentru cei care nu folosesc portofelul.
  • Nu presupuneti incadrarea AI Act fara o analiza punctuala a scopului exact al sistemului de verificare.

Cum va putem ajuta

Daca organizatia dvs. va deveni „relying party” pentru EUDI Wallet — autentificare clienti, KYC, semnatura electronica, verificare varsta — aveti nevoie de un DPO care sa mapeze acest flux nou de prelucrare inainte sa fie pus in productie, nu dupa un control ANSPDCP. Ca DPO extern, Battlegroup poate prelua:

  • actualizarea registrului de activitati de prelucrare cu noile fluxuri legate de portofel;
  • evaluarea temeiului legal si, unde e cazul, realizarea DPIA (art. 35 GDPR);
  • revizuirea contractelor cu furnizorii tehnici din perspectiva rolurilor operator/persoana imputernicita (art. 28 GDPR).

Programati o discutie cu echipa noastra de DPO — cu cat incepeti maparea mai devreme, cu atat integrarea e mai putin costisitoare cand portofelul romanesc devine functional.

Separat, daca fluxul dvs. de verificare a identitatii foloseste potrivire biometrica, oferim — ca serviciu distinct de mandatul de DPO, tocmai pentru a pastra independenta acestuia conform art. 38 GDPR — consultanta de guvernanta AI pentru incadrarea corecta a sistemului conform Regulamentului AI (evitand atat supra-conformarea inutila, cat si subestimarea riscului).

Concluzie

EUDI Wallet nu este doar un proiect de digitalizare a administratiei publice. Este o schimbare de infrastructura care va genera, pentru orice companie ce interactioneaza cu identitatea clientilor ei, obligatii noi de conformitate GDPR si, in anumite scenarii, obligatii din Regulamentul AI. Termenele legale sunt fixe; stadiul real al proiectelor nationale — inclusiv al celui romanesc — se misca. Merita tratate separat.


Servicii Battlegroup: evaluăm impactul GDPR și al Regulamentului AI asupra proceselor tale prin servicii de conformitate AI și servicii GDPR.

Daca folosesti furnizori sau imputerniciti pentru astfel de solutii, vezi si evaluarea GDPR a furnizorilor.

Brexit : GDPR se va aplica in Marea Britanie pâna la 1 iulie 2021

Începând de la 1 ianuarie 2021, Regatul Unit a părăsit definitiv Uniunea Europeana, prin finalizarea perioadei de tranzitie post-Brexit. Separarea Marii Britanii de blocul comunitar aduce numeroase schimbari si din prisma legislatiei din domeniul protectiei datelor personale.

Prin încheierea acordului comercial si de cooperare din 24 decembrie 2020 între Regatul Unit si Uniunea Europeana, a fost reglementata situatia fluxurilor de date catre Regatul Unit, care a devenit, prin urmare, o tara terta fata de Spatiul Economic European. Acest acord prevede, printre altele, ca Regatul Unit va continua sa aplice Regulamentul european privind protectia datelor (GDPR) pentru o perioada suplimentara de maxim 6 luni (deci cel mult pâna la 1 iulie 2021). În consecinta, în aceasta perioada, orice comunicare de date cu caracter personal din UE/SEE catre Regatul Unit poate avea loc în conformitate cu aceleasi reguli valabile pâna la 31 decembrie 2020 si nu va fi considerata un transfer de date catre o tara terta.

Suplimentar, Comisia Europeana si guvernul Regatului Unit s-au angajat, din nou în temeiul acordului comercial, sa încerce adoptarea de decizii de adecvare reciproce, care sa permita continuarea fluxurilor de date fără întrerupere, chiar si dupa perioada de tranzitie mentionata mai sus. În caz contrar, se vor aplica toate prevederile capitolului V din GDPR, care presupun existenta unor garantii adecvate de securitate (clauze contractuale standard, reguli corporative obligatorii, acorduri administrative, certificari, coduri de conduita) pentru a transfera date din UE si/sau din SEE catre o tara terta inadecvata sau permite unele exceptii în absenta garantiilor adecvate (consimtamântul explicit al persoanei vizate, interesul public al unui stat membru al SEE etc.).

În ceea ce priveste orice litigii sau reclamatii transfrontaliere în domeniul protectiei datelor cu operatorii de date sau procesatori stabiliti în Regatul Unit, de la 1 ianuarie 2021, Regatul Unit nu va mai aplica mecanismul „ghiseu unic” (one stop shop) care guverneaza aceste dispute între tarile SEE. În esenta, persoanele fizice sau juridice din Regatul Unit nu vor mai putea beneficia de posibilitatea de a avea de-a face cu o singura autoritate „principala” (adica, autoritatea competenta pentru sediul principal sau unic din SEE) pentru diferitele obligatii prevazute de Regulamentul european.

Cel mai important, de la 1 ianuarie 2021, operatorii si procesatorii cu sediul în Regatul Unit care fac obiectul aplicarii GDPR în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) trebuie sa desemneze un „reprezentant” în UE în conformitate cu prevederile articolului 27 din GDPR. Acest reprezentant poate fi contactat de catre autoritatiile de supraveghere si de catre persoanele vizate pentru orice probleme legate de activitatile de prelucrare a datelor; de asemenea, reprezentantul va avea si rolul de a asigura respectarea GDPR de catre operatorul de date personale din Marea Britanie.

Registrul de evidenta a rezervarilor clientilor pentru terase – o noua provocare GDPR

Mult-asteptata redeschidere a teraselor, afectate de pandemia generată de virus SARS-CoV 2, a fost reglementată de Ordinul comun al Ministerului Sănătății, Ministerului Economiei si al ANSVSA nr. 966/1.809/105/2020, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 461 din 30.05.2020.

Informațiile pe care le vom prezenta în cele ce urmează sunt deopotrivă utile atât deținătorilor de restaurante si cafenele cu terase, cât si clienților acestora. Principala problemă generată de acest Ordin este obligativitatea păstrării de către operatorii economici a unui registru de evidență a rezervărilor clienților, fapt ce dă nastere unui nou set de obligații ce intră sub incidența Regulamentului UE 679/2016 (GDPR).

Ce spune legea

Potrivit art. 4 alin. 1 litera l) din Normele privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pentru activitățile de preparare, servire si consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice si nealcoolice în spațiile special amenajate din exteriorul clădirilor unităților de alimentație publică aprobate prin Ordinul mai sus menționat, operatorii economici din sectorul alimentației publice trebuie să se îngrijească de existența unui registru de evidență a rezervărilor clienților, astfel încât, în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul clienților unității de alimentație, să existe date concrete pe baza cărora să poată fi efectuată ancheta epidemiologică.

Se prelucreaza date cu caracter personal?

Da. Această activitate de ținere a evidenței rezervărilor clienților, împreună cu datele acestora de contact, reprezintă o prelucrare a datelor în sensul art. 4 punctul 2 GDPR care forțează operatorii economici să îsi îndeplinească toate obligațiile prevăzute de GDPR. Pe scurt, aceste obligații vizează următoarele:

  • îndeplinirea obligației de informare a persoanelor vizate conform art. 13 sau, după caz, al art. 14 GDPR;
  • elaborarea documentației de conformitate cu GDPR (proceduri interne, politici de prelucrare a datelor, acorduri de prelucrare a datelor, etc);
  • în cazurile prevăzute de art. 37 GDPR si de art. 4 din Legea 190/2018, desemnarea unui Responsabil cu Protecția Datelor (DPO) si notificarea desemnării lui către ANSPDCP;
  • implementarea tuturor măsurilor necesare pentru garantarea securității datelor personale prelucrate.

Ce date personale vom prelucra?

Ordinul nu prevede indicații concrete în privința categoriilor de date personale ce se vor colecta, însă instituie obligația operatorilor economici de a solicita si obține date concrete în baza cărora sa fie efectuată o eventuală anchetă epidemiologică.

Ce înseamnă acest lucru? Operatorii economici sunt cei care vor trebui sa aplice principiul minimizării datelor personale prevăzut de art. 5 alin. 1 litera c) GDPR si, ca urmare, să solicite doar acele date strict necesare pentru a putea fi contactat ulterior clientul. Adică numai numele, prenumele si numărul de telefon sunt relevante în circumstanța în care Direcția de Sănătate Publică va fi nevoită sa contacteze persoana în cauză.

Sunt numeroase discuții pro si contra asupra solicitării, de exemplu, a unei adrese de email în locul numărului de telefon, însă, în situația unei posibile contaminări cu coronavirus, viteza de reacție a autorităților este esențială, la fel cum este esențială si utilizarea celui mai rapid mijloc de comunicare.

Riscurile pentru registrul de evidență a rezervărilor clienților

Principalul risc, aparținând atât operatorului economic, cât și clientului, îl reprezintă obligația ambilor de a se asigura că datele personale prelucrate în scopul păstrării registrului de evidență sunt corecte și actuale – principiul exactității prelucrării datelor consacrat de art. 5 alin. 1 litera d) GDPR. Înseamnă că operatorii economici sunt datori să se asigure ca obțin date reale de la clienți, precum și că aceștia din urmă furnizează, sub sancțiunea aplicabilă falsului în declarații, datele lor personale corecte și complete.

O a doua provocare o reprezintă securitatea datelor personale conținute de aceste registre de evidentă a clienților. Aceasta obligație aparține exclusiv operatorilor economici, aceștia fiind responsabili de a nu permite niciunei persoane neautorizate să aibă acces la aceste date, precum și de a folosi datele obținute numai în scopul prevăzut în Ordinul 966. Operatorii economici sunt cei care aleg modalitatea concretă de tinere a acestui registru, care poate fi în format fizic, în format electronic (de exemplu, un fișier Excel) sau poate fi ținut prin intermediul unei aplicații software a unui furnizor terț. In funcție de modalitatea aleasă de operator, cerințele de securitate și confidențialitate pot fi diferite și pot face obiectul unei analize de impact asupra protecției datelor personale.

Sancțiuni

Multitudinea de acte normative cu incidenta asupra registrului de evidentă a clienților implică sancțiuni diferite pentru operatorii economici și pentru clienții acestora.

Operatorii economici pot fi sancționați astfel:

  • amendă contravențională de pană la 20 milioane EUR sau 4% din cifra totală anuală de afaceri, aplicată de ANSPDCP, pentru lipsa informării clienților cu privire la modul, scopul, temeiul legal și drepturile persoanei vizate conform art. 13 si 14 GDPR, pentru încălcarea principiilor minimizării și/sau al exactității datelor personale prevăzute de art. 5 GDPR sau pentru neasigurarea securității și confidențialității datelor personale, conform art. 32 GDPR;
  • amendă contravențională de pană la 10 milioane EUR sau 2% din cifra totală anuală de afaceri, aplicată de ANSPDCP, pentru lipsa sau neconformitatea acordurilor de prelucrare a datelor ce trebuiesc încheiate, potrivit art. 28 GDPR, cu furnizorii externi de aplicații software pentru rezervări și/sau similare;
  • amendă contravențională de pană la 10.000 lei pentru lipsa registrului de evidență a clienților, aplicată de ITM sau organele de poliție, jandarmerie sau poliție locală conform Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
  • atragerea răspunderii penale pentru infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor prevazută de art. 352 Cod Penal si/sau pentru infracțiunea de omisiune a declarării unor informații, prevazută de art. 352^1 Cod Penal.

Clienții teraselor pot fi sancționați astfel:

  • amendă contravențională de pana la 20 milioane EUR, aplicată de ANSPDCP, pentru încălcarea principiului exactității datelor personale prevăzut de art. 5 GDPR;
  • atragerea răspunderii penale pentru infracțiunea de fals în declarații prevazută de art. 326 Cod Penal;
  • atragerea răspunderii penale pentru infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor prevazută de art. 352 Cod Penal.

Pentru informații suplimentare sau pentru analiza situațiilor particulare, folosiți cu încredere pagina noastră de contact.

Strategia europeana a datelor (2020) si modificarile GDPR

Actualizare (octombrie 2026): Strategia din 2020 descrisă mai jos a fost depășită. Propunerea actuală de modificare a GDPR este pachetul „Digital Omnibus”, prezentat de Comisia Europeană pe 19 noiembrie 2025, care se află în procedură legislativă. Până la adoptare, GDPR rămâne aplicabil în forma actuală.


Comisia Europeana a stabilit, la 19 februarie 2020, prin intermediul Strategiei privind datele și Strategiei privind inteligența artificială, liniile directoare ale acțiunilor legislativului european pentru o transformare digitală fundamentală.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Astăzi prezentăm tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni – deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea.”

Principalele modificări propuse de CE vizează următoarele acțiuni:

  • crearea unui spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, pentru a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice;
  • stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi–administrații centrale și între diferitele administrații;
  • modificarea Regulamentului UE 679/2016 (GDPR), în special pentru îmbunătățirea securității datelor digitale și facilitarea exercitării drepturilor persoanelor fizice vizate;
  • reglementarea transferurilor de date personale intre companii (business-to-business – B2B – data-sharing);
  • reglementarea transferurilor de date publice de la autoritățile publice către companii private (government-to-business – G2B – data sharing);
  • reglementarea utilizării de date personale transmise de companiile private către autoritățile publice (business-to-government – B2G – data sharing)
  • Elaborarea unui nou act normativ, pana in anul 2021, pentru reglementarea fluxurilor de date in Uniunea Europeana, cu accent pe utilizarea noilor tehnologii de tipul internet of things (IoT) si inteligenta artificiala (AI) – Data Act 2021.

Click aici pentru textul complet al Strategiei Europene privind datele (versiunea originala in limba engleza)

Toate detaliile privind planul de acțiune al Uniunii Europene în domeniul datelor sunt disponibile pe website-ul Comisiei Europene:

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_273

Sursa informațiilor: Comisia Europeana, www.ec.europa.eu/commission/


Servicii Battlegroup: pentru a-ti pastra firma conforma pe masura ce regulile evolueaza, vezi serviciile GDPR si DPO extern.